Copilaria
Copilaria poate fi considerata cea mai frumoasa perioada a vietii. Aici ne formam, capatam un caracter, invatam ce e bine si ce nu. Cand se spune ca este perioada lipsita de griji, si fara prea multe obligatii, nu este nimic gresit! Daca omitem grijile gen "Daca Maria maine va veni cu o papusa mai mare decat a mea" sau "Faceti liniste ca imi treziti copilul(papusa)" sau "Mami Ionut a spus ca masina mea e urata, vreau alta!;;) ":))
Frumos..atatea amintiri..atatea lacrimi inutile din motive ce acum par banale. Tin minte ca atunci cand eram si eu la randul meu copil, ma bucuram din lucruri atat de minore, lucruri marunti pe care acum nu as da doi bani. Simteam din tot sufletul meu ca eram fericita atunci cand primeam o jucarie sau ma lasa mama sa umblu prin bucatarie sau sa mai vad ce are prin geanta si sa mai stric cate ceva. Atunci cand radeam, aveam un zambet pana la urechi, era un zambet sincer, un zambet care nu implica posibilitatea ca ceva sa mi-l strice, doar daca nu cumva prietena mea imi lua papusa si nu o imbraca "asortat" sau asa cum vroiam eu, cu hainutele ei. Cate amintiri...cate lucruri frumoase...Si totusi copilaria de acum nu este ceaa ce a fost odata!

Viata!
Ceea ce are omul mai de valoare este viata! Este un dar divin..este ceea ce ar trebui sa pretuim mai mult..si totusi uneori de batem joc de ea! Viata ne ofera posibilitatea de a fac tot ceea ce ne dorim, de a ajunge acolo unde vrem, de a fi ceea ce dorim sa fim, de a ne implini pe toate planurile "Viata nu e numai o contemplare intelegatoare , plina de mila, fata de tine sau fata de altii, ci si o lupta necurmata impotriva tuturor piedicilor care se opun realizarii binelui , frumosului, dreptatii, fie in viata ta, fie in aceea a semenilor tai." (Ion Agarbiceanu).
Dupa cum spunea si John Gardner , "Viaţa este arta de a desena fără radieră.", dur dar adevarat. Viata iti da o sansa sa faci ceea ce trebuie, odata ce ai gresit, nu mai poti da inapoi, timpul "merge inainte" , niciodata nu sta in loc sau se intoarce!

Familia
Atat de importanta pentru toti si totusi responsabila pentru multe din ceea ce se intampla rau cu adolescentii...Familia joaca un rol extrem de important in formarea unui copil. Este atat de valoroasa si totusi uneori privita fara responsabilitate, chiar cu indiferenta. Din ce in ce mai multe familii se destrama, apare generatia EMO, tocmai din lipsa de implicare a parintilor in viata propriilor copii, iar Eminescu este dat de mult pe Guta, Salam sau Sorinel Pustiul, Alina Pugaru..Cu asa idoli stau sa ma intreb ce fel de medici, juristi sau ingineri vom avea in Romania peste 10-20 de ani !Ne multumim sa spunem scurt ca actuala generatie de adolescenti este EMO, ne uitam sfidatori si trecem mai departe, fara sa ne pese, fara sa incercam sa intram in lumea tinerilor ca sa-i intelegem si gresim; gresim pentru ca vom sapa o prapastie uriasa care se va putea dovedi ireconciliabila cu aceasta generatie de tineri , fata de care ar trebui sa fim mai intelegatori.
Si cand stau si ma gandesc ca de cele mai multe ori ceea ce avem mai valoros, familia, este responsabila de atatea, pur si simplu raman fara cuvinte!

Iubirea
..un cuvant greu
"Te iubesc" nu este atat de usor de spus pe cat pare, datorita consistentei. A spune "te iubesc" cuiva este un lucru mare, frumos, poate cel mai frumos...Multe cuvinte frumoase la un loc nu fac cat un "te iubesc"! Asta este clar! :)...Dupa cum spuneam, greu de spus, usor de auzit, te iubesc agita "fluturasii din stomac", aduce un zambet pe buze precum si da o speranta. "Iubirea este cea mai frumoasă muzică din partitura vieţii. Fără ea, ai fi un etern afon în corul imens al omenirii",definiţie data de Roque Schneider , sau definitia dura dar adevarata a lui Leo Buscaglia "Iubirea este viaţă. Şi dacă îţi lipseşte iubirea, îţi lipseşte viaţa".
Fara sa iubesti poti trai aproape fericit, dar sa traiesti fara sa fii iubit...nu prea!

Prietenia..

Un cuvant atat de mic cu o importanta atat de mare..Valoros, atat prin sens cat si prin consistenta. A gasi un prieten in adevaratul sens al cuvantului e greu, a-l pastra vine de la sine, insa a-l pierde este usor."Un prieten adevarat te prinde de mana si iti atinge inima!" ...greu de crezut, dar adevarat. Insa cel mai "consistent" citat despre prietenie, dupa parerea mea este : "Prietenia înseamnă un suflet în două trupuri", definiţie data de Aristotel..Cu un prieten esti sincer nu "cand nu ascunzi nimic" celuilalt, ci cand nu ascunzi ceea ce asteapta de la tine sa ascunzi. Prieten este acela ce priveste cu tine spre aelasi orizont...
..cel ce te prinde de mana si iti atinge inima

..dar si cel ce iti este mereu aproape indiferent de cum/cine/ce este...:)